Durata citire articol - 8 min.
Te salut, numele meu este Daniel Ene şi sunt SEO Growth Hacker. Astăzi abordăm o nouă temă din seria Ecommerce SEO şi anume: structura magazinelor online, adică structura website-urilor.
Din punctul meu de vedere, acesta este cel mai important aspect pe care tu trebuie să ţi-l pui la punct, încă dinainte de a-ţi lansa magazinul online. Dacă n-ai făcut-o deja, se poate optimiza această structură şi după.
După cum vezi, o să abordăm mai multe aspecte, mai multe teme care sunt foarte importante. Dar înainte de a începe, haideţi să vedem cum arată o structură a unui magazin online.
După cum vezi aici, este din punctul nostru de vedere şi din toate studiile care s-au făcut la nivel internaţional, la website-uri, cel mai bun tip de structuri. El se numeşte “Flat Architecture”. Structura site-ului se mai numeşte şi Arhitectura Informaţiei, adică cum îţi structurezi tu toată informaţia din site, astfel încât să aibă o logică şi o corelaţie la nivel de categorii, subcategorii şi produse. Eu aici am selectat cel mai basic şi cel mai simplu tip de model, dar acesta se mai poate complica puţin în funcţie de numărul de categorii şi subcategorii.
Şi după cum vezi pe level 1 avem homepage-ul, iar din homepage sunt legate categoriile, pe level 3 sunt sub subcategoriile, pe level 4 sunt sub, sub, sub categorii dacă există – noi nu prea recomandăm acest lucru – şi pe ultimul level este foarte important să fie toate produsele. Şi după cum vezi, toate sunt legate între ele, aceste linii de exemplu reprezentând linkurile interne.
Hai să vedem de ce acest tip de arthitectură este cel mai important şi cel mai folosit la nivel global pe toate site-urile. Pentru că este cel mai uşor, atât pentru useri, cât şi pentru motoarele de căutare să navigheze la tine în site. Este foarte important ca la produse să se ajungă în maximum 3 click-uri.
Dacă un utilizator dă mai mult de 3 click-uri pentru a ajunge la produse, adică în pagina de Produs, care generează şi vânzarea, şi conversia pe magazinul tău online, înseamnă că tu ai o problemă.
Hai să luăm punctul 2, un aspect foarte important având în vedere că suntem în 2021 şi se folosesc foarte multe tehnologii, în special Java Script, marea majoritate a programatorilor sau a firmelor de web dev nu iau în calcul aspectul legat de faptul că în cazul în care linkurile interne din meniu nu sunt uşor văzute şi uşor citite de Google, site-ul va avea probleme din punct de vedere crawling şi indexare. Şi am văzut la foarte multe template-uri care sunt foarte uşor de folosit, că au meniurile Java Script. Dacă meniul tău se generează prin Java Script, tu ai o problemă. De ce? Pentru că Google poate să vadă Java Script, dar trebuie să îl randeze şi apoi să îţi indexeze ţie linkurile.
În schimb, dacă toate linkurile interne sunt în HTML, atunci site-ul tău are mult mai multe şanse să fie crawlat, indexat şi, bineînţeles, poziţionat în Google Search.
Aspectul numărul 3: linkurile interne şi breadcrumbs. Cu cât structura ta este foarte bine stabilită de la început, cu atât linkurile interne sunt foarte bune. La linkuri interne contează foarte mult anchor textul şi anchor textul poţi să îl faci dacă iei în calcul la început punctul 4, adică strategia de cuvinte cheie.
Întotdeauna structurile site-urilor se vor face după ce se face Keyword Research. Dacă nu faci Keyword Research ca să ştii exact ce caută potenţialii tăi clienţi, tu nu ai cum să ai o structură optimă a site-ului.
Deci dacă o faci după ureche sau după informaţiile pe care le ai de la competitorul 1, 2, 3 s-ar putea să dai fail cu structura ta.
Deci, pasul numărul 1, pune strategia de cuvinte cheie la punct, ca să ştii exact cum să îţi construieşti toată structura de categorii. Imediat ce ai cuvintele cheie o să găseşti nişte patternuri care te vor duce mai departe la Silozuri. Ce înseamnă Silozuri? Este exact acel siloz pe care îl ştii de la agricultură, care se împarte pe categorie, subcategorie şi produs, adică tu în categoria de Telefoane, o să ai poate branduri, o să ai probabil modele, o să ai tipuri de telefoane şi produsele.
Asta o să ducă mai departe la optimizarea pe topicuri, dar vorbim imediat.
Însă, dacă nu ai cuvintele cheie, nu ştii ce URL-uri să pui, nu ştii exact ce anchor texte să foloseşti, nu ştii ce denumiri să foloseşti la categorii. Dacă tu nu ai denumirile optime pentru categorii, atunci site-ul n-o să-ţi rankeze cuvintele principale şi nu o să aduci trafic.
Dacă ar fi să dau un exemplu exact, pentru categoria de telefoane sunt două căutări: telefoane mobile şi smartphones. Fiecare are volume separate, dacă tu foloseşti cuvântul care are mai puţin volum de căutări, poţi să piezi trafic pe termen lung. Şi gândeşte-te să faci acest lucru pe 400-500 de categorii, deoarece avem magazine online care sunt atât de mari.
Mergem mai departe la URL-uri – aici se dă iar foarte mult fail. Sunt multe platforme, multe SaaS-uri, care permit caractere speciale şi diacritice. Nu trebuie să foloseşti diacritice în URL-uri sub nicio formă. Mai mult decât atât, lăsând la o parte cum se formează URL-ul şi câte caractere are, Google recomandă undeva până la 120 de caractere, noi le recomandăm să fie mai mici, fiind foarte importantă structura lor. Şi cea mai bună structură este structura pe foldere. Adică am categorie care este folder, apoi am subcategorie care este folder şi apoi am sub subcategorie care este tot folder.
Dacă tu pui toate acele URL-uri în root este ok, însă pe termen lung există o variantă mult mai bună. De exemplu, dacă ai structura aşa pe foldere poţi să faci analize atât pe Google Analytics, cât şi în Serach Console pe acel folder, să vezi ce se întâmplă. Dacă nu ai acest lucru nu o să poţi să faci aceste tipuri de analize.
Apoi, structura de URL-uri pentru produse. Sunt mai multe variante aici. Poţi să îţi pui toate produsele într-un folder care se numeşte /products, sau /produs sau /produse, astfel încât să poţi să faci analize şi la nivel de produse. De exemplu, să vezi tot traficul care îţi vine la nivel de produse, direct din Search Console fără să mai faci alte tipuri de analize sau să le pui direct în root. Ce înseamnă în root? Adică, am magazinul meu .ro/ nume produs. Am văzut multe platforme care fac în felul următor URL-urile de produs şi nu este optim: magazinulmeu.ro/femei/damă/tricouri/tricouri slim sau tricouri albe /tricou alb produs 1. Nu este optim, pentru că este foarte lung şi 2. Google le crawlează şi le indexează foarte greu.
Hai să mergem mai departe la Siloz. Ce fac silozurile? Pe măsură ce tu ai categorii, subcategorii care sunt împărţite pe silozuri, tu trimiţi relevanța atât de sus în jos, cât şi de jos în sus. Pagerank-ul curge foarte foarte lin şi foarte natural prin website-ul tău. Dacă nu ai aceste silozuri făcute corect, optim, atât pagerank-ul tău, cât şi linkurile tale interne vor avea de suferit şi, bineînţeles, site-ul va fi mai greu indexat, va fi mai greu crawlat, şi la final va fi mai greu poziţionat în Google Search. Scopul fiind ca tu să aduci trafic mai mult pe site, dacă nu faci silozurile optim de la început, în funcţie de cuvintele cheie, vei avea de suferit. Adică nu vei vinde atât cât îţi doreşti, site-ul nu-ţi va fi poziţionat etc.
Mergem mai departe la punctul 8, meniurile de Mobil versus Desktop. Având în vedere că 70-80% din volumul total de trafic, inclusiv pe România, vine de pe dispozitive mobile, trebuie să faci meniul un pic diferit pe mobil faţă de desktop. Şi aici trebuie să intervină şi partea de usability, partea de UX, un designer foarte bun care să facă meniul într-un anumit fel, să fie foarte uşor de navigat, adică să fie foarte uşor de navigat pentru user, nu neapărat pentru Google.
Pentru că am văzut multe cazuri în care meniul de mobil este foarte diferit de cel de desktop, nu este o variantă bună. Meniul de mobil trebuie să fie la fel ca cel de pe desktop, adică să conţină aceleaşi linkuri, să conţină aceleaşi URL-uri, să se dea click aproximativ la fel sau tap de pe telefon, astfel încât şi robotul de Google mobil să poată să indexeze varianta de mobil.
Cu siguranţă poate ştii de Mobile First Indexing care procedează în felul următor: roboții de pe mobil crawlează site-ul tău şi îl trimit la indexare, ranking şi poziţionare şi aşa mai departe.
Pe când robotul de desktop, cum indexa şi crawla Google înainte, nu mai funcţionează la fel ca acum câţiva ani de zile. Deci este foarte important cum îţi faci meniul pe mobil şi pe desktop.
Şi la final, crawling plus indexare. Gândeşte-te în felul următor. Tu îţi faci un magazin online pentru că vrei să promovezi, să vinzi nişte produse. Poate ai nişte ţeluri, nişte goal-uri pe care vrei să ţi le atingi. Toate aceste lucruri sunt legate de structura website-ului. Dacă structura website-ului nu este bună de la început şi nu este optimă, toate acestea vor avea de suferit. Vânzările tale vor avea de suferit, traficul tău va avea de suferit, inclusiv cel de PPC.
De ce? Pentru că în funcţie de cum ai tu arhitectura informaţiei optimizată pe magazinul tău online, roboții de la Google Ads îţi vor indexa site-ul, îţi vor indexa produsele, îţi vor indexa categoriile şi subcategoriile şi tot ce înseamnă campanie de DSA de exemplu, se bazează pe partea asta – dacă structura nu este optimă, dacă meniul este prin JS, niciun bot nu poate să îţi crawleze ţie site-ul şi nu ţi-l va indexa, iar campaniile tale vor avea de suferit. DSA-urile sunt foarte bune pentru magazinele online, la fel şi campaniile de shopping. Mai mult decât atât, partea de crawling şi cea de indexare, fiind atât de importante pentru SEO, au de suferit dacă structura nu este bună. Dacă structura este bună, partea de indexare şi de crawling va ajuta foarte mult partea de ranking, adică partea de poziţionare.
La crawling şi la indexare trebuie să luăm în calcul navigaţia faţetată şi anume: cum îţi faci tu structura pentru filtre. Pentru că sunt multe site-uri care au problema de infinite space, care fac în felul următor – am URL-ul aşa: categorie, subcategorie, sub subcategorie, nume filtru 1, nume filtru 2, nume filtru n şi se fac nişte URL-uri extraordinar de lungi şi Google poate să crawleze site-ul tău la infinit. Dacă crawlează site-ul tău la infinit prin filtre, gândeşte-te că roboții de la Google nu pot să îţi ajungă niciodată la toate produsele, să presupunem că poate ai 100.000 de produse pe site, cu infinite space. Site-ul tău nu va fi niciodată indexat bine şi produsele tale nu-ţi vor aduce trafic, categoriile tale nu îţi vor aduce trafic, subcategoriile tale nu îţi vor aduce trafic. Asta pentru că structura nu este optimă.
Dar chiar şi aşa, dacă sunt aceste probleme eu mă bucur, pentru că ştim să le rezolvăm foarte uşor. Aşa că ne revedem, până data viitoare când vom aborda alt subiect, îţi urez succes, spor la vânzări.
